Masuri practice de preventie cardio-vasculara


Preventia cardio-vasculara: ce trebuie sa fac ca sa imi pastrez “inima buna” ?


Activitatea fizica
Se recomanda cel putin 150 minute de efort fizic de intensitate moderata pe saptamana (30 minute zilnic) sau cel putin 75 minute de efort fizic de intensitate viguroasa (15 minute zilnic). Pentru beneficii suplimentare se recomanda dublarea duratei de activitte fizica.

– intensitate moderata: respiratie rapida, dar compatibila cu mentinerea unei conversatii;

– intensitate viguroasa: respiratie dificila, incompatibila cu mentinerea unei conversatii;

  1. Dieta

Se recomanda:

– < 5 g sare / zi;

– 30 – 45 g fibre / zi preferabil din cereale;

– ≥ 200 g fructe / zi;

– ≥ 200 g legume / zi;

– carne de peste: 1 – 2 ori pe saptamana;

– 30 g nuci / alune nesarate zilnic;

– alcool: cantitatea ar trebui limitata la 20 g/zi pt barbati si 10 g/zi pt femei.

  1. Tratamentul cu medicamente al dislipidemiei.

Reperul de maxim interes din elementele profilului lipidic este LDL-Colesterolul.

Terapia medicamentoasa (cel mai frecvent cu medicamente din clasa Statinelor: Atorvastatina, Rosuvastatina, Simvastatina) se indica in functie de valorile LDL-Colesterol si riscul cardio-vascular evaluat prin sistemul SCORE, conform tabelului:

Ce este preventia cardio-vasculara?

Preventia cardio-vasculara se refera la masurile indicate pentru a preveni aparitia aterosclerozei si bolile generate de aceasta in diferitele teritorii arteriale:

– arterele coronare: cardiopatia ischemica, infarctul miocardic (vezi capitolul respectiv);

– arterele carotide: accident vascular cerebral ischemic (AVC);

– arterele picioarelor: arteriopatie cronica obliteranta member inferioare (ACOMI).

  1. Pentru cine se adreseaza masurile de preventie cardio-vasculara?

– barbati peste 40 ani, femei peste 50 ani sau post-menopauza, fara factori de risc cardio-vascular;

– persoane cu factori de risc cardio-vascular prezenti: hipertensiune arteriala (HTA), diabet zaharat (DZ), dislipiemie (colesterol, trigliceride crescute), fumatori, obezitate, parinti sau frati/surori cu boala cardiovasculara la varsta tanara (barbati < 40 ani, femei < 50 ani).

  1. Calcularea si clasificarea riscului de boala cardio-vasculara.

In prezent se recomanda sistemul SCORE  care estimeaza riscul de dezvoltare a unei boli cardio-vasculare fatale in urmatorii 10 ani, luand in considerare genul (feminin/masculin), varsta, statutul de fumator, TA sistolica (tensiunea mare), valoarea Colesterolului Total – conform tabelului:


Sistemul SCORE

– risc scazut: SCORE < 1%;

– risc moderat: SCORE ≥1 – <5% ; in aceste cazuri (risc scazut – moderat) se recomanda modificarea stilului de viata pentru a mentine statusul de risc scazut-moderat;

– risc inalt: SCORE ≥5 – <10%; se recomanda schimbarea intensa a stilului de viata si pot fi candidati pentru terapie cu medicamente;

– risc foarte inalt: SCORE ≥10%; se recomanda frecvent terapie cu medicamente.

Calculeaza propriul risc cardio-vascular aici

  1. Tinte care se recomanda a fi atinse si mentinute referitor la factorii de risc cardio-vascular:

– fumatul: renuntarea definitiva la fumat;

– greutate corporala: IMC 20-25 kg/m2; (IMC=index de masa corporala = G (Kg)/I2 (m2).

– tensiune arteriala < 140/90 mmHg;

– profil lipidic: LDL-Colesterol (colesterolul ‚rau’) – risc SCORE foarte inalt: <70 mg/dl;

– risc SCORE inalt: <100 mg/dl;

– risc SCORE scazut-moderat: <115 mg/dl.

HDL-Colesterol (colesterolul ‚bun’) – >40 mg/dl;

Trigliceride < 150 mg/dl.

– diabet zaharat: HbA1c (hemoglobina glicozilata) < 7%.

Infarctul Miocardic Acut (IMA)

Infarctul Miocardic Acut – urgenta in care fiecare minut conteaza !

IMA este o urgenta cardiaca ce consta, in forma sa cea mai tipica de manifestare, in moartea unei portiuni din muschiul inimii datorita blocarii / infundarii bruste si complete a unei artere coronare.

Ce se intampla de fapt?

O placa de colesterol (ateroscleroza) din peretele unei artere coronare, la un moment dat al evolutiei ei, se poate complica in sensul fisurarii invelisului acesteia (capisonul fibros), astfel incat materialul lipidic vine in contact cu sangele din interiorul vasului. Reactia tipica a sangelui in momentul in care vine in contact cu material strain este de a se coagula, de a forma un cheag de sange (tromb). Asadar, la locul fisurarii capisonului fibros se formeaza imediat un tromb care blocheaza complet lumenul arterei si intrerupe fluxul de sange spre muschiul inimii (Imaginea 2). Cu cat artera ramane mai mult timp infundata, cu atat moare mai mult din muschiul inimii.

ATENTIE! Timpul este deosebit de important in cazul unui infarct miocardic!

Cum se manifesta si cum se diagnosticheaza?

Clinic apare durerea toracica anterioara cu caraterele de angina pectorala, insa este prelungita (peste 20 minute), cu intensitate crescuta (pana la aparitia senzatiei de moarte iminenta), nu cedeaza la repaus sau la administrare de Nitroglicerina. Daca va regasiti in cazul unei astfel de simptomatologii, sunati imediat la 112.

La primul contact medical se va efectua o electrocardiograma (ECG) care poate inregistra un traseu cu modificari tipice de infarct miocardic acut:

ECG: infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST in teritoriul anterior.

Se vor recolta analize de sange specifice (Troponina) care ne arata prezenta de muschi cardiac mort, necrozat.

Se poate efectua Ecografie cardiaca ce evidentiaza intarzierea sau absenta contractiei la nivelul peretilor inimii care primeau sange de la artera infundata.

In concluzie, orice asociere dintre: durere toracica sau modificari pe ECG sau modificari la ecografia cardiaca cu analize de sange care arata Troponina reactionata, este suficienta si necesara pentru a stabili diagnosticul de infarct miocardic acut.

Cum evolueaza ?

In absenta tratamentul imediat instituit, infarctul miocardic acut se poate complica cu stop cardiac secundar unor tulburari ale ritmului cardiac asa-numite „maligne” datorita gradului de severitate (fibrilatie ventriculara, tahicardie ventriculara fara puls) sau secundar unor complicatii mecanice (rupturi ale peretilor inimii, in functie de zona infarctizata). O alta modalitate de evolutie, de aceasta data cronica, se refera la delimitarea muschiului cardiac mort, necrozat, cu alterarea contractiei si a eficientei inimii si aparitia in timp a insuficientei cardiace.

Care sunt principiile de tratament ?

Cel mai important element in tratamentul IMA este deschiderea cat mai rapida a arterei ocluzata / infundata. In momentul actual, standardul la nivel mondial este efectuarea coronarografiei pentru a localiza artera infundata (‚culprit’’) si deschiderea acesteia cu implantarea unuia sau mai multor stenturi, in primele 12 ore de la debutul (inceputul) simptomelor:


Imagine coronarografie: inainte si dupa deschiderea arterei coronare „culprit”.

Daca nu este posibil ca pacientul sa ajunga intr-un centru medical cu serviciu de cardiologie interventionala disponibil in timp util, se poate administra tratament medicamentos intravenos de dizolvare a cheagului de sange (tratament trombolitic), insa cu eficienta redusa.

Alaturi de terapia amintita, se pot administra:

–  medicamente de prevenire a formarii altor cheaguri de sange (trombi): asociere de doua antiagregante (Aspirina cu Clopidogrel sau Ticagrelor sau Prasugrel) si un anticoagulant (Heparina);

– medicamente pentru ameliorarea simptomatologiei si a prevenirii evenimentelor cardiace adverse (vezi Angina pectorala de efort, stabila).

Angina pectorala stabila

Angina pectorala de efort, stabila.

Clinic, angina pectorala stabila se refera la durerea cu origine cardiaca ce apare la efort.

In timpul efortului fizic munca inimii creste (creste atat forta de contractie a miocardului, cat si frecventa contractiilor cardiace). In mod logic, in aceste conditii, muschiul inimii are nevoie de un surplus de oxigen si energie, deci de un flux mai mare de sange prin arterele coronare. In momentul in care acest flux de sange nu poate fi oferit datorita aterosclerozei care ingusteaza arterele coronare, apare durerea cardiaca – angina pectorala.

Caracteristicile durerii care vine de la inima sunt, de regula, urmatoarele: discomfort localizat pe mijlocul pieptului, cu caracter de apasare, strangere, greutate, gheara (de obicei nu intepaturi), care cuprinde o suprafata mai mare (de obicei nu intr-un singur punct), care iradiaza tipic spre gat, mandibula, brat – antebrat – mana stanga (poate cuprinde ultimele 2 degete ale mainii), apare la efort fizic sau stres emotional, durata variabila 2 – 5 – 10 minute (de obicei nu secunde), cedeaza la repaus sau dupa administrare de Nitroglicerina sub lingual si se poate insoti de slabiciune musculara, lipsa de aer, ameteala, transpiratii intense, paloare. De mentionat faptul ca exista anumite categorii de pacienti la care durerea lipseste, iar cardiopatie ischemica la efort se poate manifesta doar prin intermediul acestor semne de acompaniament mentionate mai sus; acest aspect se intalneste frecvent la pacientii care sufera de diabet zaharat.

In continuare, pentru stabilirea mai precisa a diagnosticului si cuantificarea riscului cardio-vascular (in principal riscul de aparitie a infarctului miocardic, a decesului de cauza cardiaca), medicul poate indica efectuarea unui test de stres (test de efort pe bicicleta sau banda rulanta, scintigrafie miocardica, ecografie de stres cu Dobutamina – vezi capitolul explorari paraclinice) prin care se obiectiveaza suferinta inimii in timpul efortului secundara unui aport insuficient de sange prin arterele coronare.

In cazul in care testul de stres evidentiaza un risc cardio-vascular inalt, se va indica efectuare unei proceduri numita coronarografie (vezi capitolul cardiologie interventionala). Cu ajutorul coronarografiei medicul observa in timp real placile de ateroscleroza de la nivelul tuturor arterelor coronare si cuantifica gradul de obstructie (de infundare) a acestor artere. In cazul in care riscul cardio-vascular nu este inalt, se poate incepe cu tratament medicamentos si reevaluare ulterioara.

Evolutia bolii in absenta tratamentului poate fi una lenta, treptata, spre dilatarea si slabirea fortei de contractie a inimii (stadiul dilatativ) cu fenomene de insuficienta cardiaca, sau se poate complica brusc prin infarct miocardic acut sau tulburari severe ale ritmului inimii si moarte cardiaca.

Tratament

Exista doua obiective principale ale tratamentului in angina pectorala stabila:

  1. ameliorarea simptomelor;
  2. prevenirea aparitiei evenimentelor cardio-vasculare adverse (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, moartea de cauza cardio-vasculara).

Pentru indeplinirea acestor obiective, tratamentul se desfasoare pe trei paliere principale:

  1. Schimbarea stilului de viata (vezi capitolul de Preventie cardio-vasculara) se refera la renuntarea definitiva la fumat, nutritie echilibrata si mentinerea unei greutati optime, evitarea sedentarismului.
  2. Tratamentul medicamentos cuprinde clase de medicamente cu rol in:

–  prevenirea evenimentelor cardio-vasculare adverse – obligatorii pentru fiecare pacient, daca nu exista contraindicatii (antiagregante plachetare: Aspirina sau Clopidogrel; statine: Atorvastatina, Rosuvastatina etc; la pacientii cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca sau diabet zaharat se va asocia Inhibitor al Enzimei de Conversie a Angiotensinei: Perindopril, Enalapril etc);

– ameliorarea simptomatologiei (beta-blocante: Metoprolol, Bisoprolol, Nebivolol etc; nitrati: Nitroglicerina, ISDN, ISMN; blocante ale canalelor de Calciu: Verapamil, Amlodipina etc, altele: Ivabradina, Nicorandil, Trimetazidina).

  1. Revascularizarea miocardica – se refera la tratamentul nemedicamentos adresat obstacolului de colesterol din arterele coronare:

– percutana cu implantare de stent (vezi capitolul de cardiologie interventionala): prin interiorul arterelor de la nivelul mainii sau a piciorului se introduce un dispozitiv metalic asemanator unui arc de pix numit stent, care se fixeaza la nivelul blocajului de colesterol, impacteaza materialul aterosclerotic in peretele arterei si mentine lumenul deschis;

– chirurgicala prin by-pass aorto-coronarian: presupune operatie pe cord deschis prin care chirurgul adauga un vas de sange ce ocoleste / scurtcircuiteaza zona blocata de placa de colesterol:

Schema: by-pass aorto-coronarian

Ce este?

Cea mai frecventa suferinta a inimii, cardiopatia ischemica, este o boala secundara ingustarii lumenului vaselor care duc sange la muschiul inimii, datorita depunerilor de colesterol in peretii acestor vase de sange.

Inima, ca orice alt organ din corpul uman, pentru a-si indeplini functia de pompare a sangelui, are nevoie, la randul ei, de sange care sa-i asigure oxigenul si energia necesara. In acest scop, pe suprafata inimii se gasesc 3 vase de sange principale (arterele coronare: dreapta, interventriculara anterioara, circumflexa) din care se desprind multiple ramuri care patrund in muschiul inimii (numit miocard) si il hranesc.

Cu inaintarea in varsta, in peretii acestor artere patrund fragmente de colesterol (asa numitul „colesterol rau” – LDL-Colesterol) care ingusteaza treptat lumenul vaselor, avand drept consecinta scaderea fluxului de sange spre miocard. Colesterolul din peretele arterei ia forma unei placi numita placa de ateroscleroza (Imaginea 1), alcatuita dintr-un miez grasos (lipidic) si o invelitoare a acestui miez numita capison fibros.

 

Acest proces de ateroscleroza si implicit de ingustare a arterelor coronare este accelerat la persoanele cu factori de risc pentru dezvoltarea bolii cardio-vasculare, dintre care cei mai importanti sunt: fumatul, hipertensiunea, diabetul, hipercolesterolemia, obezitatea, istoricul familial de boala cardio-vasculara (infarct miocardic, accident vascular cerebral).

In momentul in care se produce un dezechilibru intre nevoia de sange (cu oxigen si energie) a miocardului si oferta reprezentata de fluxul sangelui prin arterele coronare afectate de ateroscleroza, apare suferinta muschiului inimii despre care vorbim: cardiopatia ischemica.

Din punct de vedere clinic aceasta se poate manifesta sub mai  multe forme, dintre care cele mai tipice sunt angina pectorala la efort si infarctul miocardic acut.